NEW :

WAP-CHAT CRESTIN EL-SADAI


WWW.ELSADAI.WAPNEW.INFO

Steaua intalneste Galatasaray in preliminariile Ligii Campionilor

Iata programul turului III preliminar:





Steaua Bucuresti va avea o misiune extrem de dificila in turul III preliminar al Ligii Campionilor, sortii hotarand ca ros-albastri sa joace impotriva campioanei Turciei, Galatasaray Istanbul.





Anorthosis Famagusta / Rapid Viena- Olympiakos Pireu


Vitoria Guimaraes - IFK Goteborg / FC Basel
Sahtior Donetk- Dinamo Zagreb / Domzale


Schalke 04 - Atletico Madrid


AB Aalborg / Modrica - FC Rangers / FBK Kaunas


FC Barcelona - Beitar Ierusalim / Wisla Cracovia


Levski Sofia - Anderlecht / BATE Borisov


Standard Liege - Liverpool FC


Inter Baku/ Partizan Belgrad - Fenerbahce Istanbul/ MTK Budapesta


FC Twente - Arsenal Londra


Spartak Moscova - Dinamo Kiev / Drogheda


Juventus Torino - Tampere United/ Artmedia Bratislava


Brann Bergen / Ventspils - Olympique MarseilleFiorentina - Slavia Praga


Panathinaikos Atena/ Dinamo Tibilisi - Sheriff Tiraspol / Sparta Praga


Galatasaray Istanbul - Steaua Bucuresti

Steaua va juca primul meci in deplasare, urmand a se deplasa in Turcia in 12/13 august, returul din Ghencea disputandu-se pe 26/27 august.

A început EURO 2008 !

Dacă ştii fotbal, îţi propunem să-ţi verifici cunoştinţele.

Analiza: Euro 2008 in cifre

Turneul final al EURO 2008 s-a incheiat, in urma lui ramanand amintiri frumoase, imagini impresionante, dar si cifre si clasamente.
Castigatoarea trofeului suprem continental, Spania, se afla in fruntea clasamentului la numarul de goluri incrise la acest tureu final, ibercii reusind sa marcheze de 12 ori in cele 6 partide jucate.
Spania este urmata in acest clasament de Germania si Olanda, fiecare cu cate 10 goluri marcate.
La celalalt pol, in clasamentul golurilor primite, pe primul loc se afla Turcia, cu 9 goluri incasate, urmata de Rusia cu 8 goluri si Germania cu 7 goluri primite, echipa Croatiei fiind formatia cu cea mai buna defensiva, elevii lui Slaven Bilic incasand doar 2 goluri.
Spania conduce si la capitolul suturilor pe spatiul portii, trimitand 51 de astfel de suturi, pe locurile urmatoare clasandu-se Rusia, cu 32 de ocazii clare de gol si Olanda, care a trimis 31 de suturi pe spatiul portiii adversarelor.
Aceeasi clasare o regasim si in cazul suturilor care au ocolit spatiul portii adversarelor: Spania a avut 47 de suturi spre poarta, Rusia 44, iar Olanda 32 de astfel de executii.
Cea mai ghinionista echipa poate fi considerata Portugalia, lusitanii lovind bara portii adverse de 5 ori pe parcursul celor 4 partide jucate. Echipa lui Felipe Scolari este urmata de Rusia cu 4 si Spania cu 3 suturi in bara.
Spania a fost si cea mai violenta echipa de la EURO 2008, ibericii comitand 114 faulturi asupra jucatorilor adversi. Turcia, cu 102 si Rusia cu 94 de faulturi intregesc podiumul echipelor cu cele mai multe infractiuni. Grecia a fost cea mai fair-play echipa, elenii avand doar 45 de faulturi in cele 3 partide jucate.
Daca Spania a fost cea mai dura echipa, tot Spania a suferit si cele mai multe faulturi, elevii lui Aragones fiind faultati de 116 ori, iar cei ai Germaniei de 100 de ori, locul 3 ocupandu-l Rusia, cu 89 de faulturi suferite.
Turcia conduce in clasamentul cartonaselor galbene, la acest turneu final elevii lui Fatih Terim primind 16 cartonase galbene, aceasta fiind si explicatia numarului record de suspendati pentru ultima partida disputata in fata Germaniei. Rusia cu 10 si Italia cu 9 cartonase galbene insotesc Turcia in clasamentul celor mai avertizate echipe.
Euro 2008 poate fi considerat un turneu desfasurat sub semnul fair-play-ului, doar 3 cartonase rosii fiind acordate in cele 19 partide disputate, cate unul pentru Germania, Franta si Turcia.
Portugalia a fost cea mai posesiva echipa in competitia suprema continentala, cu 55% posesie, urmata de Spania si Olanda, ambele cu 53% posesie generala. In schimb Suedia a detinut cel mai putin balonul, avand un procentaj general de 42% posesie.
Tot regina Europei, Spania conduce si in clasamentul paselor efectuate, ibericii reusind impresionantul numar de 3153 de pase de-a lungul competitiei, “Furia roja” fiind urmata de Germania cu 2602 pase si Rusia cu 2043.
La capitolul cornere conduce Rusia cu 41 de lovituri de la colt executate, urmata de Spania cu 35 si Turcia cu 28 de cornere. In clasamentul pozitiilor de offside Germania si Portugalia se afla la egalitate, cu 17 astfel de pozitii, urmate de Italia si Spania cu cate 15 pozitii in afara jocului.

Rominia Revolutia din 89

Intemeierea TARII ROMANESTI

1. Formarea statului Tara Romaneasca

Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic, care a fost la inceputul sec. al XIV- lea Basarab I, voievodul de la Arges.

Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul 1301 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare, cu capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti. Dintr- o cronica ungara se stie ca in anul 1324 Basarab I era " mare voievod in Tara Romaneasca ". Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune Tara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta.

Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri. Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi sub Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul 1359 a intemeiat prima mitropolie ortodoxa.

2. Organizarea statului feudal in Tara Romaneasca

La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in teritoriile din jurul Dunarii si ale Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.

Ca influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fost jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni. In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa, in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in "mari" si "mici". In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari feudali, se aflau toate organele supreme de conducere.

Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii dregatori care il ajutau pe domn.

Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau judetelor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi.

3. Razboiul lui Basarab I cu Carol Robert

Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungari lupte pentru tron, dar in cele din urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la Neapole. Carol - Robert porneste in 1330, o expeditie armata impotriva lui Basarab I. Aceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita " Chronicon Pictum ", cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.

Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapanirile lui de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu cu cavalerii in zale iar oastea lui Basarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara cu ea. Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care inainteaza spre Olt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in persoana, ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec, cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge din tara.

Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primeasca propunerile de pace ale lui Basarab I, Carol - Robert in trufia lui refuza si spune: " Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sa- l scot de barba din barlogul in care s'a ascuns ". Astfel regele continua inaintarea, dar este atras de catre Basarab in locuri stramte in pasul Branului langa Campulung. Cand oastea sa patrunde in acele locuri este atacata de romani, care pravalesc bolovani si trunchiuri de copaci. Regele ungurilor este nevoit sa fuga.

Lupta a durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei. Aceasta victorie stabileste definitiv independenta Tarii Romanesti, dar cu ramanerea Severinului in mainile unguresti. Tot in 1330 Basarab stabileste legaturi cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii Romanesti era aliat cu tarul bulgar Mihail, care lupta impotriva Sarbilo...

Sa definim Culoarea !

Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru. Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua. Ex. : R+G=Vi; R+G=O; G+A=V. Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi si de gr. III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-oranj; A+Vi=albastru-violet.

Sa definim "Culoarea" :

1 .Clasate dupa componenta spectrala,
Culorile pot fi complementare si necomplementare. Complementare sunt doua sau trei culori care prin amestecul optic redau lumina alba. Aceste culori complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin armonie si echilibru.Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau de culori care luate impreuna nu dau niciodata lumina alba.

2. Culori lumina si culori pigmenti
Culorile lumina se obtin prin descompunerea luminii albe in culorile spectrului solar cu ajutorul prismei de refractie.Culorile pigmenti sunt acelea pe care pictorul le intrbuinteaza la realizarea tablourilor. Culorile pigment se deosebesc de culorile lumina, deoarece ele nu pot da lumina alba prin amestecul lor complementar si dau culori negre ori gri atunci cand sunt amestecate cu alb. Ele nu au niciodata puritatea culorilor lumina.

3. Raporturi de culoare si de lumina
Intr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile cromatice se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in realitate raporturi de ton.Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare. Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri inchise ori deschise, etc.

4. Calitatile culorii
Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitate si de puritate sau de saturatie.Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. : un rosu de cadmiu este mai stralucitor decat un rosu venetian; un verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate.
Ex.: un galben pur este de trei ori mai luminos decat un viloet pur; un rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj pur este de doua ori mai luminos decat un albastru pur.Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si luminozitatea. De exemplu un rosu pur langa un rosu amestecat cu putin alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben cu albastru pur, pus si el langa un violet, etc.
Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a ei. De exemplu culorile lumina au maximum de puritate insemnat cu gr. I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general, culorile pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu complementarele sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este griul neutru.

5. Tonalitate. Valoare
Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in inchis si deschis, ceea ce inseamna ca se gasesc in raporturi tonale diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de cadmiu, rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa verde, verde langa galben.Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in special la luminozitatea culorilor.

6. Culori calde si culori reci
Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic, culorile se denumesc calde si reci. De exemplu rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si violet, culori reci. Daca le raportam unele la altele, cu.lorile pot sa fie relativ calde si reci, astfel verdele este mai cald decat albastru, rosu decat violet.

7. ContrasteIntr-un tablou,
Un pictor poate intrebuinta culorile facandu-le sa difere puternic, unele de altele prin tenta, prin ton si prin gen (caldura sau raceala). Acestea sunt contrastele. De exemplu un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur langa un verde pur – contrast complementar; un rosu pur intens langa un verde stins ori in griurile lui roscate da contrast de saturatie sau de calitate.
O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un violet sau un roz langa un rosu inchis da contraste de inchis – deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece – un contrast de cald – rece.Din punct de vedere al efectului vizual, contrastul poate fi succesiv si simultan.
Cand observam o pata de culoare pe o foaie alba, apare dupa putin timp in jurul acestei pete un cerc luminos colorat. Acest cerc luminos este un efect subiectiv propriu ochiului, el neavand o existenta reala pe hartie. In pictura moderna trebuie sa tinem seama de acest efect, care se numeste contrast succesiv. Efectul de culoare care apare in ochi, ca rezultat al unei pete de culoare data, este in realitate exact complementara acestei culori.
Daca prin miscarea ochiului de pe culoarea observata pe o alta culoare vecina se produce un amestec vizual, intre culoarea subiectiva aparuta ca efect succesiv si culoarea vecina, atunci avem contrastul simultan. Ex.: daca privim un rosu si simtim efectul succesiv si mutam privirea pe galbenul de alaturi, acest galben ne apare verzui, din cauza ruperii culorii subiectiv – succesiv, verde (complementara rosului peste culoarea galbena). Acesta este contrastul simultan.

FIECARE COPIL VISEAZA O LUME MAI BUNA MAI FRUMOASA